Ghost Ship (2002) – review al filmului horror cu nava fantoma

O nava bantuita, un cosmar cu cabluri si o placere vinovata

Well, my dear reader... astazi am ales un alt film interesant pentru o mica incursiune prin zona horror, mai exact Ghost Ship. Nu este tocmai un horror in sensul clasic al cuvantului, dar are suficiente elemente supranaturale, cateva momente macabre si o atmosfera apasatoare cat sa merite o oprire in colectia mea de filme.

Nu pot spune ca este genul de pelicula care reinventeaza genul sau ca va ramane mult timp in mintea unui fan inrait al horror-ului. Totusi, are cateva secvente care isi fac treaba, iar povestea unei nave disparute, care reapare dupa zeci de ani, are un farmec aparte. Hai sa vedem ce se ascunde la bordul vasului Antonia Graza.

Ghost Ship 2002 film horror despre nava de croaziera Antonia Graza disparuta in mod misterios

# Antonia Graza – lux, eleganta si un dezastru ingrozitor

Pentru inceput, facem cunostinta cu nava in perioada ei de glorie. Antonia Graza este un pachebot italian de lux, o adevarata bijuterie plutitoare destinata celor bogati, celebri si frumosi ai anilor '60. Pe punte domneste atmosfera unei croaziere elegante, cu pasageri imbracati impecabil si tot confortul pe care si-l putea dori cineva care avea suficienti bani sa-si permita asemenea rasfat.

Numai ca lucrurile iau o intorsatura cat se poate de brutala. Daca in cazul celebrului Titanic dezastrul a venit din intalnirea cu un aisberg, aici pericolul porneste chiar de la bordul navei. Un cablu metalic tensionat se desprinde si incepe sa se miste cu o viteza ametitoare, transformandu-se intr-o lama uriasa care secera tot ce ii iese in cale.

Secventa este una dintre imaginile care raman cu tine dupa film. Cablul traverseaza puntea, iar pasagerii ajung victimele unei scene de carnagiu realizate cu ajutorul efectelor vizuale. Nu este tocmai genul de moment pe care l-ai vrea la o croaziera de lux, mai ales daca ai platit suplimentar pentru o cabina cu vedere la mare.

# Cosmarul meu cu un cablu desprins

Partea amuzanta, daca putem spune asa, este ca scena aceasta mi-a amintit de un cosmar pe care l-am avut candva. In vis, eram prins intr-o situatie asemanatoare, cu un cablu desprins care se misca in viteza si reteza tot ce intalnea in cale.

Cumva, am reusit sa supravietuiesc. Strategia mea de salvare a fost sa ma arunc la pamant, pe burta. :))

Nu stiu daca metoda ar fi functionat in realitate si nici nu intentionez sa o testez vreodata, dar mintea are uneori un simt al umorului destul de ciudat. Vezi o scena intr-un film, iti amintesti un cosmar asemanator si, dintr-odata, povestea de pe ecran devine putin mai personala.

In cazul meu, cablul acela nu a ramas doar o imagine macabra dintr-un film cu fantome, ci a scos la suprafata si o amintire destul de bizara din propriul repertoriu de cosmaruri.

# Dupa aproape 40 de ani, nava reapare

Dupa catastrofa, Antonia Graza dispare in mod misterios. Trec aproape patru decenii, iar nava ajunge sa fie mai degraba o legenda decat o prezenta reala pe care cineva ar mai putea spera sa o gaseasca.

Actiunea ne aduce apoi in prezent, unde il intalnim pe capitanul Murphy, interpretat de Gabriel Byrne. El conduce un echipaj obisnuit sa caute epave si resturi de nave care pot fi recuperate pentru profit. Cand apare informatia ca Antonia Graza ar fi fost vazuta, posibilitatea unei descoperiri valoroase devine greu de ignorat.

Pentru oamenii aflati in cautarea unei lovituri financiare, o nava de lux disparuta de atata vreme suna ca o oportunitate care nu apare in fiecare zi. Ce ar putea merge prost cand te urci la bordul unei nave fantoma, pierduta de aproape 40 de ani? Ei bine, daca ai vazut macar cateva filme horror, probabil ca ai deja cateva idei.

Murphy si echipajul sau sunt exact genul de personaje care intra intr-o situatie misterioasa din motive foarte omenesti: bani, curiozitate si speranta ca au dat peste ceva valoros. Numai ca Antonia Graza nu pare sa fie doar o epava abandonata.

imagine still din filmul ghost ship

Ma opresc aici cu povestea, fiindca nu vreau sa stric surprizele pentru cei care nu au vazut filmul. Exista suficiente motive sa lasi descoperirea navei sa se desfasoare pe ecran, fara sa-ti povestesc fiecare intorsatura.

# Ghost Ship – horror, suspans si cateva momente eficiente

Desi filmul foloseste elemente horror, nu l-as pune neaparat in aceeasi categorie cu productiile care mizeaza constant pe teroare psihologica sau pe o atmosfera sufocanta. Ghost Ship combina misterul unei nave disparute cu elemente supranaturale si secvente construite pentru a te face sa tresari.

Ritmul este destul de alert, iar pelicula nu pierde foarte mult timp pana cand incepe sa-si dezvaluie latura macabra. Are momente de spaima simple, dar eficiente, si cateva imagini care ies in evidenta. Scena cablului este un exemplu foarte bun: brutala, memorabila si suficient de spectaculoasa incat sa intelegi de ce filmul a ramas in amintirea multora.

In acelasi timp, nu toate momentele au aceeasi forta. Unele secvente functioneaza mai bine decat altele, iar atmosfera nu reuseste intotdeauna sa transforme misterul intr-o experienta cu adevarat infricosatoare.

Gabriel Byrne, in rolul capitanului Murphy, isi face treaba, dar interpretarea lui nu m-a impresionat in mod deosebit. Personajul pare sa-si urmeze traseul mai mult din inertie, fara sa aduca prea multa energie povestii. Nici restul filmului nu are suficienta profunzime incat sa compenseze mereu aceste momente.

# Efecte vizuale si violenta: suficient cat sa atraga atentia

Efectele vizuale sunt acceptabile, mai ales daca tinem cont de perioada in care a fost realizat filmul. Exista secvente care impresioneaza prin felul in care sunt construite, iar momentul de pe punte ramane principala carte de vizita pentru latura grafica a peliculei.

Totusi, daca esti genul de spectator care cauta horror extrem, cu violenta grafica la fiecare pas, Ghost Ship s-ar putea sa nu-ti ofere chiar ce doresti. Are imagini brutale si cateva momente sangeroase, dar nu isi construieste intreaga identitate in jurul lor.

Pe de alta parte, nici nu incearca sa fie un film horror subtil, care sa te macine prin atmosfera si sa te lase sa-ti imaginezi tot ce nu vezi. Se afla undeva la mijloc: suficient de intunecat pentru a-si sustine povestea cu fantome, dar nu atat de intens incat sa devina o experienta memorabila pentru toti fanii genului.

# O placere vinovata, dar nu un clasic horror

Pentru mine, Ghost Ship intra in categoria filmelor care pot fi urmarite fara prea multe pretentii. Nu este un film rau, dar nici nu pot spune ca este unul cu adevarat bun. Are o idee interesanta, o nava cu o istorie macabra, cateva momente vizuale puternice si suficient suspans cat sa te tina atent pana la final.

Nu se ridica la nivelul marilor clasici ai genului horror, iar cei care cauta personaje memorabile, tensiune constanta sau o poveste care sa-i urmareasca mult timp dupa vizionare ar putea ramane dezamagiti. In schimb, daca ai chef de o poveste cu o nava bantuita, mistere si cateva scene care te fac sa tresari, isi poate indeplini misiunea.

Uneori, exact asta cauti de la un film: sa te asezi confortabil, sa intri intr-o poveste ciudata si sa te bucuri de spectacol fara sa-i ceri sa schimbe istoria cinematografiei.

Ghost Ship nu este o capodopera si nici un esec total. Este o croaziera cinematografica pe care o poti face o data, cu asteptarile reglate corespunzator. Ai parte de fantome, o nava misterioasa si cateva momente destul de sangeroase. Ce altceva ai putea cere de la o excursie pe mare care a mers atat de prost?


- Co2

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu