# N-am mai fost „tanar” de ceva vreme...
N-o spun cu regret. Din contra varsta vine cu o claritate pe care n-o aveam cand stateam pana la 2 dimineata jucand Mortal Kombat II cu ochii lipiti de televizorul cu tub. Dar e ceva ce nu s-a schimbat deloc: bucuria de a descoperi.
Sau, in cazul meu, redescoperi.
Am trecut de varsta in care urmaream „ce e nou”. Acum caut mai degraba ce mi-a ramas. Jocuri, sunete, stari care au pus primele caramizi in cine sunt azi, nu doar ca pasionat de jocuri vechi, ci si ca om care creeaza. Muzica, in special. Dar si proiecte, mici reparatii, idei de blog ca acesta.
# Pixeli si muzica
Cand nu incerc sa curat placi de baza cu periute de dinti, betisoare de urechi si pensule de machiaj, compun. Muzica a fost tot timpul acolo, uneori in fundal, alteori in fata.
Si poate nu intamplator sunetele din consolele vechi, acele synth-uri ciudate, acele loop-uri simple si monotone, m-au influentat. Poate de-asta cand ascult un intro de pe NES, imi vine instinctiv sa deschid DAW-ul si sa trag o linie de bas.
Retro gaming-ul si muzica se intalnesc in aceeasi nevoie de simplitate. In aceeasi obsesie pentru detaliu. In aceeasi bucurie copilareasca de a face „ceva al meu”, chiar daca nu iese perfect. Sau poate am doar o forma de ADHD de care nu sunt constient :))
Sau, in cazul meu, redescoperi.
Am trecut de varsta in care urmaream „ce e nou”. Acum caut mai degraba ce mi-a ramas. Jocuri, sunete, stari care au pus primele caramizi in cine sunt azi, nu doar ca pasionat de jocuri vechi, ci si ca om care creeaza. Muzica, in special. Dar si proiecte, mici reparatii, idei de blog ca acesta.
Evident copil fiind nu am avut posibilitati prea multe si prin urmare am petrecut timp prin arcade-uri mai mult ca spectator :)) dar tot odata am avut un PC in casa, tin minte si acum un 486 pe care la vremea respectiva rupeam DOOM-ul si Warcraft..
Acum ca am crescut si am un job decent , imi permit mai multe. evident nu am ales sa investesc mult si am ales calea targului de vechituri, unde de multe ori ce cumperi este probabil stricat sau intr-o stare mai putin excelenta. deci imi suflec manecile si la munca.
# Pixeli si muzica
Cand nu incerc sa curat placi de baza cu periute de dinti, betisoare de urechi si pensule de machiaj, compun. Muzica a fost tot timpul acolo, uneori in fundal, alteori in fata.
Si poate nu intamplator sunetele din consolele vechi, acele synth-uri ciudate, acele loop-uri simple si monotone, m-au influentat. Poate de-asta cand ascult un intro de pe NES, imi vine instinctiv sa deschid DAW-ul si sa trag o linie de bas.
Retro gaming-ul si muzica se intalnesc in aceeasi nevoie de simplitate. In aceeasi obsesie pentru detaliu. In aceeasi bucurie copilareasca de a face „ceva al meu”, chiar daca nu iese perfect. Sau poate am doar o forma de ADHD de care nu sunt constient :))
# Nu sunt „pro” — si nici nu vreau sa pretind ca sunt.
Blogul asta nu e o colectie de reusite. E o colectie de incercari. De proiecte neterminate. De ganduri si greseli si (ocazional) o consola care chiar functioneaza dupa ce m-am chinuit doua ore sa nu stric mai mult decat repar.
Zic asta desi am la portofoliu un numar impresionant de reusite, chiar si eu sunt mirat. :))
Aici o sa gasesti mai mult proces decat rezultat imediat.
Mai mult: „am aflat dupa ce am stricat” decat „uite cum se face corect”.
Si poate, cu puțin noroc, o voce autentica, care nu se ia prea in serios — dar care iti vorbeste sincer.
Aici o sa gasesti mai mult proces decat rezultat imediat.
Mai mult: „am aflat dupa ce am stricat” decat „uite cum se face corect”.
Si poate, cu puțin noroc, o voce autentica, care nu se ia prea in serios — dar care iti vorbeste sincer.
## TheCave - Preserve and Maintain - Manifest
Scopul meu nu este sa restaurez totul pana arata ca nou.
Este sa pastrez. Sa intretin. Sa prelungesc viata unor dispozitive care inca mai au ceva de spus.
Cred in:
- a mentine lucrurile functionale
- a intelege cum sunt construite
- a preveni degradarea
- a invata din fiecare interventie
TheCave este despre a pastra tehnologia vie, nu neaparat despre a o cosmetiza.
# UPDATE - The Quest – colectia in continua evolutie
Pe langa pasiunea pentru jocuri, muzica si tehnologie veche, exista si o alta parte importanta din mine: colectia.
In timp, am inceput sa adun console, periferice, casete VHS, CD-uri, componente si tot felul de relicve tehnologice care spun povesti. Unele ajung aici intamplator, altele sunt salvate din uitare prin reparatii si experimente.
Pentru ca aceasta calatorie nu se termina niciodata, am creat o pagina dedicata unde documentez constant ce mai adaug, ce repar si ce descopar.
👉 Poti urmari evolutia colectiei aici: https://thecavebyco2.blogspot.com/search/label/colectie
# Daca esti si tu pe acelasi drum...
...scrie-mi. Sau doar citeste. Sau doar joaca.
E in regula daca nu stii sa moddezi. E in regula daca ai pierdut joystick-ul original.
Nu trebuie sa fim colectionari sau tehnicieni ca sa simtim. Ajunge sa ne pese.
Si daca tot ai ajuns pana aici:
Ce melodie ti se invarte in minte cand te gandesti la un joc din copilarie?
Eu am mereu in cap soundtrack-ul de la Prince of Persia
Ne vedem curand, cu urmatoarea postare.
– Co2

No comments:
Post a Comment