Co2: Consumerism, tehnologie si filosofia „if it ain't broke, don't fix it”

Consumerism, tehnologie si filosofia „if it ain't broke, don't fix it”

Hey salut.

Citeam recent la un anumit domn pe Facebook despre consumerism. Ar insemna sa mint daca as spune ca nu sunt fascinat de acest subiect. Este o tema interesanta si cred ca merita discutata.

Dar citind postarea domnului respectiv, am observat doua lucruri care pur si simplu m-au facut sa ridic o spranceana. Nu am obiceiul sa reactionez imediat la astfel de lucruri, asa ca am decis sa dorm o noapte si sa vad daca a doua zi mai simt aceeasi indignare.

Si surpriza… da, inca o simt.

Primul lucru care mi s-a parut in neregula a fost chiar fotografia folosita in postare. Era clar trucata. Dar, pana la urma, poate nici nu mai conteaza foarte mult asta in ziua de azi. Ce mai este real si ce mai este fake?

Al doilea lucru, insa, mi s-a parut cu adevarat paradoxal.

Ideea era cam asa: daca arunci obiecte care inca mai au viata in ele, probabil doar pentru ca sunt vechi, cumva pui pe stop consumerismul.

Dar asta mi se pare exact ca situatia in care spui ca ajuti planeta pentru ca nu mai iei punga la supermarket, dar continui sa cumperi produse ambalate in plastic.

Sa arunci un obiect functional nu inseamna ca opresti consumerismul. In realitate, cel mai probabil faci loc pentru alt obiect nou. Cu alte cuvinte, sporesti consumul.

Hai sa punem problema altfel.

Eu folosesc in continuare un PC cu o placa grafica 1060. Intre timp, industria a ajuns deja pe la seria 6000. Deci, teoretic, ar exista cam cinci generatii mai noi de hardware.

Cumva sa imi cumpar un model nou, doar pentru ca exista unul mai nou? In cazul meu, nu prea se justifica. Placa pe care o folosesc acum este in continuare mai mult decat suficienta pentru ceea ce fac. Si, vorba aceea, mai cochetez si cu editarea grafica din cand in cand.

Da, recunosc, mi-ar surade ideea unui PS5 sau a ultimei generatii de Xbox. Dar batranul meu PS4 ma tine ocupat mai mult decat suficient. Si sincer, diferenta de pret este destul de mare: in loc de 2000 de lei, vroba aia, eu am dat doar 100 de lei pe el la targul de vechituri.

Recunosc si alt lucru: am patru display-uri in camera. Dar nici unul nu este cumparat recent. Doua dintre ele sunt primite de la rude care si-au facut upgrade. Evident ca o rezolutie 4K ar fi mai mult decat binevenita, dar nu pot spune ca nu ma descurc foarte bine si cu Full HD.

Toate astea nu pentru ca sunt sarac sau neaparat zgarcit. Pur si simplu pentru mine sunt suficiente. Nu simt nevoia de mai mult.

Si, sincer sa fiu, nici nu simt nevoia sa ma afisez pe Facebook cu ultima achizitie sau cu ultimul model de televizor.

Prefer sa ma afisez in spatiile publice ca un om deschis sa invete, ca cineva care apreciaza lucrurile pe care le are deja. Prefer sa cred ca si prezervarea unor artefacte tehnologice face parte din evolutie.

Acum clar exista situatii unde upgrade-ul poate fi justificat:

1. consum energetic mult mai mic
2. eficienta mai mare
3. tehnologii care reduc consumul

Si ca exemplu, o placa video foarte veche poate consuma dublu fata de una moderna.

Dar în multe cazuri, pentru utilizatorul normal, diferenta nu justifica upgrade-ul.

Deci argumentul meu ramane valabil.

# Anyway 

Da, acesta este probabil un mic rant. Dar sper sa transmita macar o idee simpla.

"If it ain't broke, don't fix it."

Si poate chiar mai simplu:

"If you don't really need it, you probably don't need to buy it."

Poate gresesc eu si doar aberez. Dar un obiect aruncat ajunge, cel mai probabil, la groapa de gunoi. Iar asta inseamna deseu.

Si din cate imi amintesc eu, deseul nu este tocmai un lucru bun.

Its a no no.

Its toxic.


# More on this topic

No comments:

Post a Comment